Â
Dorina Stanciu – made it happen in 2007
Â
numele meu este Stanciu Dorina Iuliana din Tg-Jiu ..si am promis ca o sa trimit poze asa ca o sa ma tin de promisiune ..si va pot spue ca astea sunt doar cateva dintre sutele de poze pe care le-am facut acolo..a fost cea mai frumosa experienta din vita mea …si cu dublu folos..pt ca va pot spune ca nu numi c mi am imbunatatit engleza dar am si invatat s vb spaniola…pt ca acolo mi am facut o multime de prieteni..va multumesc si sper sa va placa!!!! si sper s mai colaboram si pt la anul!!!!
Salutati-o si pe Cristina din partea mea ..si spuneti-i ca-i multumesc pt ajutor!!!! va pup pe toti papapap
Valentin Florescu – made it happen in 2007
Imi pare rau dar de abia am ajuns acasa(la targoviste) si nu cred k mai ajung in bucuresti pana luni-marti asa ca mai intarzii cu formularul…Si cat despre experienta mea:a fost grozava dar nu va pot demonstra asta inca pt ca am plecat fara un slide-show facut de managerul meu cu mine pt a castiga titlul de “employee of the month”…Daca il aveam acum sigur castigam un loc fruntas pt ca este foarte-foarte amuzant(sunt poze cu mine incepand cu desfundarea unui WC si pana la arestarea unui politist)…cu parere de rau o sa vi-l arat cand il voi primi pe mail…Sunt asteptat acolo(Schlitterbahn-Galveston Island) si in anul viitor cu promisiunea unui loc de munca superior celui pe care l-am avut si nu sunt primit fara sa aduc si cativa prieteni…Romania va fi prima tara pe lista lor pentru anul viitor…O sa va povestesc mai multe cand voi ajunge la sediul vostru saptamana viitoare…Nu am ajuns bine acasa ca am primit un pachet din state cu premiul castigat(un tricou,un certificat cu “employee of the month” si un cec cu cativa dolari)…mi-am facut prieteni si pastrez legatura cu ei .Cu putin noroc o sa-i reintalnesc anul viitor…Imi pare rau k nu il am dar daca v-as trimite slide-show-ul sigur as fi castigat ceva din partea voastra…
Si cat despre angajatorul meu:M-am inteles foarte bine cu toti managerii parcului.Ba chiar am ajuns la cateva petreceri cu ei…
Stefan Matei – made it happen in 2007
Salut
Sunt Stefan Matei si am lucrat in vara asta in Seattle, Washington, coasta de vest la HMS Host, pe aeroportul Seattle – Tacoma, la doua dintre restaurantele companiei : la Wolfgang Puck si la Chili’s. A fost si greu si usor si stresant si amuzant si … dar important este ca A FOST !! pentru ca sunt destui care ar vrea sa traiasca experianta asta si nu au sansa. Multumesc lui Dumnezeu ca am fost acolo si ca am trecut prin ce-am trecut, ca am trait ce-am trait s.a.m.d. si ca m-am intors sanatos si multumit.
[...]
S-auzim de bine !!
Salutari !!
Corneliu Istrate – made it happen in 2007 
Salut, scuze ca nu am anuntat si eu nimic mai devreme dar m-a cam luat valul…
Am luat viza Yupppppy…. 
si acum sunt in Richmond la internet caffe, am ajuns si am scapat de toate chinurile. MS mult pentru ajutorul acordat si pentru ca m-ati sustinut moral, nu as fi reusit la cat de demoralizat eram.
O zi buna.
Olimpia Vochin – made it happen in 2007
Acum, in retrospectiva, cred ca vara pe care am petrecut-o in statiunea montana Seven Springs, Pennsylvania, SUA, a fost cu siguranta cea mai interesanta pe care am avut-o…
Ce ma face sa spun asta? Totul…job-urile pe care le-am descoperit acolo, care m-au ajutat sa descopar nu atat secrete culinare americane -pentru ca in mare parte gatitul pentru ei este un ‘melting pot’, ca si societatea de altfel- faptul ca intri intr-un mediu in care cel putin personal am avut libertatea de a lucra atat cat imi doream, am avut oameni de la care sa invat care este diferenta intre ‘to do your job’ si ‘to do it right’, am ajuns sa-mi descopar limite de toleranta la efort si la diverse imprejurari de care, sincer, in tara nu credeam ca sunt capabila… [...]
Asadar, acum chiar inteleg de ce inimosii de la GTS chiar sa straduiau sa ma convinga sa-mi iau inima in dinti si sa merg in State acum 3 luni si jumatate, pe vremea cand inca ma framantam nehotarata daca sa ma incumet sa plec de una singura sau nu…si, cum spunea Brooke: ‘You gotta go out there and you gotta do it!’…iar New York-ul rasfirat la picioare, asa cum il contempli cu fiori pe sira spinarii din varful Empire State, galeriile Smithsonian din Washington sau Pittsburgh-ul sunt cu siguranta amintiri care nu dispar atat de usor…
Raluca Stan – made it happen in 2007
Multumim pentru experienta pe care ne-ati oferit-o.Am avut posibilitatea sa cunosc multi oameni , sa-mi fac prieteni si sa am mai multa incredere in mine.Imi pare rau ca nu pot ajunge pe 24 la New York (noi ajungem pe 26), dar o sa ne intalnim in tara.
Sa stiti ca sunteti printre putinii oameni seriosi, care-si fac treaba asa cum trebuie.
Multumim!
Adriana Ros – made it happen in 2005
“Vacanta petrecuta in SUA a fost o ocazie unica de a cunoaste oameni noi, de a-mi largi orizonturile, de a vizita locuri noi, familiare mie doar prin intermediul televizorului sau internetului, dar mai mult decat atat (si acesta a fost principalul castig, pentru mine), a fost o lectie de viata…
Cred ca toti cei care au participat la acest program, indiferent de statul in care au fost, indiferent de oamenii pe care i-au cunoscut, de locurile pe care le-au vizitat sau de banii pe care i-au castigat, sunt de acord cu mine ca aceasta experienta ne-a maturizat mai mult, ne-a adus un plus de incredere in fortele proprii, ne-a facut mai independenti.
In prezent, lucrez intr-un mediu in care engleza “it’s a must”, (este inutil sa spun ca in cele 3 luni petrecute in SUA mi-am imbogatit foarte mult vocabularul si vorbesc mai fluent decat inainte), dar am fost placut surprinsa de atitudinea angajatorilor mei, cand la interviu, s-au uitat peste cv-ul meu si au spus “ai fost in America, esti o persoana curajoasa….” Nu stiu cat de curajoasa am fost ca am plecat, la urma urmei, stiam dinainte unde trebuie sa ajung, ce job o sa am si unde o sa locuiesc, mai ales ca am avut parte de sprijin si sfaturi din partea celor de la GTS, dar pot sa afirm ca acum, sunt mult mai increzatoare in fortele proprii.
Cred ca experienta aceasta a fost o etapa importanta in maturizarea noastra, a tuturor celor care am trait-o…Este ceva ce scoala nu te invata, dar totodata o ocazie de a pune in practica abilitati pe care poate nici nu banuiesti ca le ai.
Sfatul meu pentru cei care sunt interesati de programul acesta, dar si pentru cei care inca nu sunt hotarati, este : PERMITETI-VA SA FITI SURPRINSI DE VOI INSIVA, if i could do it, anyone can !”
Elena Dumitrache – made it happen in 2006
NUMELE MEU ESTE ELENA DUMITRACHE SI VREAU SA VA IMPARTASESC IMPRESIILE PE CARE LE AM IN URMA EXPERIENTEI PE CARE AM AVUT-O IN ACEASTA VARA IN STATELE UNITE ALE AMERICII.
POATE CA AR FI TREBUT SA INCEP PRIN A VA MULTUMI CA MI-ATI OFERIT ACEASTA SANSA DE A VEDEA O ALTA LUME.MA BUCUR ENORM CA AM FOST SI VREAU SA SPUN TUTUROR CA DACA AU SANSA SA SE INSCRIE IN PROGRAMUL “WORK & TRAVEL ” SA NU STEA PE GANDURI.
A FOST O VARA MINUNATA IN CARE AM MUNCIT,DAR M-AM SI DISTRAT LA MAXIM.JOB-UL PE CARE L-AM AVUT(OPERATOR SI CASIER IN PARCUL DE DISTRACTIE “CASINO PIER” )A FOST SUPER.
DAR CEEA CE CONTEAZA CEL MAI MULT ESTE FAPTUL CA MI-AM FACUT MULTI PRIETENI.DE ACEEA VREAU SA MA INTORC.AMERICANII SUNT OAMENI MINUNATI.
ASA CUM V-AM SPUS A FOST O VARA DE NEUITAT.DE ACEEA VREAU SA SE REPETE SI RECOMAND TUTUROR O ASTFEL DE “NEBUNIE”!
VA SALUT!!!!!!!!!
Cosmin Botoc – made it happen in 2004, 2005, 2007 – and counting
O shansa unik in viatza ash spune despre work & travel … dc? din simplul motiv ca itzi ofera … un mod de a-tzi petrece vacantza cum nu ai putea prea curand in tzara la noi. poate mai incolo dar pana atunci … work and travel e o idee super a celor care se ocupa de asta.
Yo am fost o data in Yellow National Park … adik acu’ 2 veri … am fost in fiecare sapt pe munte in diverse drumetzii … am cunoscut pers din diverse tzari nu numai SUA, unii au venit sa ma viziteze din Frantza sau Taiwan (Asia), inca mai vb shi cu prieteni din Polonia, Hong Kong, Ecuador, Argentina etc.
dar schimbul de cultura shi … deschiderea catre noi oportunitatzi … cred ca sunt mai importante. Acum am terminat fac … shi ma inscriu la master doar ca sa pot pleca din nou … logic acum voi alege o locatzie total diferita … unde am fost pana acum adik … am fist in nord shi est … shi acum caut … WILD WILD WEST
O …. have fun everybody … shi poate ne vedem pe acolo pe undeva la vreun parc de distractzie sau … pe un aeroport? sau casino? sau mai bine pe varful unui zgarie nori? cum ar fi empire state? din NY … nice view from up there good luck
Natalia Stegaru – made it happen in 2006
In prima zi pe taram American am avut norocul sa ma ratacesc, adica sa ajung in alt loc decat destinatia pe care o aveam. Totul s-a intamplat din cauza faptului ca atunci cand am intrebat la aeroportul din Boston despre urmatorul autobuz spre Rockland (orasul unde trebuia sa ajung) am omis sa mentionez si statul. Astfel, cand a oprit autobuzul si mi s-a spus ca aici e Rockland, m-am pomenit intr-o statie pe marginea unei autostrazi, imprejmuita de paduri – nici urma de oras, nici urma de angajatorul care trebuia sa ma astepte; asa ca am incercat sa-l sun, dar ceva nu mergea. Disperata, am mers la o doamna care astepta cu masina in statie si am inceput sa-i explic ce mi se intamplase. Dupa ce a vazut numarul de telefon la care incercam sa sun si-a dat seama ca de fapt eu mergeam in Rockland, statul Maine, dar luasem autobuz in statul Massachusetts.
Ei bine, norocul meu a fost ca doamna l-a sunat de pe telefonul ei mobil pe angajatorul meu, si-a sunat sotul sa verifice orarul trenurilor si autobuzelor si m-a dus la gara (cam 30 minute de mers cu masina) sa iau trenul inapoi spre Boston. Surpriza – inainte de a urca in tren, mi-a lasat telefonul ei mobil pentru ca sa poata angajatorul meu sa ma contacteze, urmand sa i-l inapoiez prin colet postal. Uimita cum eram, n-am refuzat ajutorul. In final am ajuns cu bine la destinatie, gandindu-ma ce minune e sa te astepti la asa ceva de la un strain.
Persoanele cu care am facut cunostinta au ramas impresionate de faptul ca vorbeam o engleza perfecta, invatata doar la scoala, ori de faptul ca mai cunosteam si alte limbi straine (chiar daca nu atat de bine ca engleza), pe cand ei vorbesc doar limba natala.
Americanii nu stiu mai nimic despre noi sau despre aceasta parte a Europei. Am fost in multe situatii cand, conversand cu cineva, se mira de unde stiu unele lucruri ce tin de istorie, geografie etc. sau chiar cum de stiu de Elton John. E de prisos sa zic ca cunosteam majoritatea cantecelor difuzate la posturile lor de radio pentru ca sunt difuzate si la ale noastre, ceea ce iarasi a constituit motiv de mirare pentru americani.
Fiind ajutor de bucatar la un restaurant Italian, dar si cu bucate specific americane, nimic din ce se manca acolo nu am gustat la noi. Am incercat sa le explic cum se prepara unele bucate de-ale noastre, pana am ajuns intr-o zi sa fac placinte moldovenesti (atat de diferite de American pie). Rezultatul a fost ca placintele mele au fost incluse in meniul restaurantului cu numele – Pumpkin Moldovan pie, la pretul de 10 $ bucata.
Urmareste un reportaj difuzat la Pro-TV in data de 06.12.07, de Mos Nicolae si poti vedea cum s-au distrat studentii nostri in America pe care i-am trimis ca participanti in programul Work and Travel USA.
Inscrie-te acum in Work and Travel USA, locurile sunt limitate!
Reportajul il gasesti AICI
"International Student Identity Card" este singura dovada recunoscuta international ce probeaza statutul de student.
Posesorii "International Youth Travel Card" devin parte a unei comunitati de tineri ce impart pasiunea de a calatori, de aventura si de a descoperi.
"International Teacher Identity Card" confera cadrelor didactice recunoasterea statutului aparte pe care il au.